vino să stai cu mine și să taci (3)

Pentru că îți plac poveștile, seara, îți povestesc…

 M-am născut într-o seara geroasă, binecuvîntată de o zodie cu mult noroc și puțină magie. Am avut o copilărie fericită: am desenat case cu flori la ferestre, am învățat că pomii sunt verzi, că nici o frunză nu e albastră, că fetițele poartă roz, iar norii sunt întotdeauna gri. Cel mai bine desenam în contur. Am avut bicicletă care îmi oferea senzația de libertate. Am iubit prima dată și am uitat. Am crescut, am învățat să mă implic într-un sentiment. Am fost iubită și nu am uitat. Am descoperit cuvinte care m-au ajutat să-mi ascund gîndurile. Am citit, am muncit și am construit refugii. Lumea mea.

Apoi, ai apărut tu. Am înțeles, atunci, rostul puținului de magie. Am văzut culoarea în zborul floral al unui fluture. Am desenat din interior, dincolo de contur. Am trăit libertatea de a nu-mi mai aparține mie însămi. M-am dăruit unui sentiment mai puternic decat iubirea. M-am străduit să fiu un răspuns irepetabil. Am învățat logica amintirilor în fragmente și farmecul casant al tristeții. Am privit, apoi, refugiul. Lumea ta…

Ea

3 comentarii (+add yours?)

  1. Azeem
    Aug 11, 2012 @ 00:37:26

    Ma gandesc ca lacrimile reprezinta sentimentele cele mai profunde ce se materializeaza… iar tu le-ai scos pe toate🙂 te sarut

    Răspunde

  2. Ea
    Aug 11, 2012 @ 14:30:47

    🙂 poate lacrimile te vor ajuta să vezi lumea mai limpede…

    Răspunde

Lasa-ti amprenta aici

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Fundatia pentru SMURD

Intelege autismul

Nu fi indiferent !