AUREL DORCU – Tacerile omului de langa noi…

Am gasit un articol foarte frumos scris, despre omul care mi-a adus emotii in suflet, atunci cand mi-a spus: „Vei fi un tata fericit”.Sa-i dea Dumnezeu sanatate.

 

Fiecare timp al unei cetati este fragmentat de evenimente sau de oamenii care se nasc printre secole.

Timpul Botosanilor isi are, astfel, propriul puzzle, o constructie aproape matematica, fara de care cetatea s-ar fi prabusit de mult. De la Eminescu, Iorga, Onicescu, Antipa, cararea trece si prin fata casei lui Aurel Dorcu.

Si povestea nu se opreste aici. Cararea porneste mai departe, purtandu-si Profesorul catre lumina cunoasterii absolute.

Erudit, calauzit de o rara inteligenta si o stralucita simtire artistica, Aurel Dorcu a influentat in ultimii 50 de ani sute, mii de botosaneni.

La catedra Liceului A.T.Laurian, in salile Muzeului Judetean, in pagini de carti sau de ziare, Profesorul Aurel Dorcu si-a marturisit crezul si iubirea fata de tot ce inseamna arta si frumos.

Trecut prin anii de cumplita urgie din prima jumatate a secolului XX, Aurel Dorcu a trait anii 40-50 cu rabdarea si intelegerea care l-au caracterizat mereu. Fiu al unui subofiter concentrat in cadrul unitatii militare de infanterie din Botosani, a plecat odata cu regimentul care tocmai fusese repartizat, prin 1944, in satul Brastavat, din fostul judet Romanati. Vremuri grele, de rastriste, foamete si nesiguanta.

„In toamna anului 1944, tatal meu m-a inscris in clasa a VII-a de liceu in orasul Caracal, la Liceul Ionita Asan. Nu gasea gazda pentru mine nicaieri si, dupa o jumatate de zi de intrebat oamenii din piata, a fost indrumat la o carciuma apropiata. M-au primit intr-o camera, mult apropiata de sala carciumii si cu dusumeaua sparta, incat noaptea acopeream gaurile cu ghetele, sa opresc soarecii sa vina in camera”, povesteste Profesorul Aurel Dorcu.

Refugiul a durat pana la sfarsitul verii 1945. Intoarcerea la Botosani a fost dureroasa, printre daramaturi si amintiri strivite sub ocupatia ruseasca. In toamna aceluiasi an a reluat cursurile la Liceul Laurian, pentru ultima clasa. Tot de Laurian se leaga si cariera Profesorului.

Dascal timp de multe decenii, aspru cautator al frumosului si, mai ales, staruitor in a transmite mai departe tot ce a acumulat in tot acest timp, Aurel Dorcu este si unul dintre cei mai rabdatori colectionari de arta din zona Moldovei.

In casa mica, linistita, au poposit de-a lungul anilor pictori celebri, compozitori geniali, personalitati de marca: tablouri, discuri, albume. O colectie fascinanta!

Despre Profesorul Aurel Dorcu se poate vorbi nesfarsit.

Menirea acestui articol este de a se constitui in omagiu pentru un om de langa noi. Sa ii multumim ca exista, ca ne curata si ne spala in culoare si in sunet. Profesorul Aurel Dorcu se pre-umbla printre noi in tacere. Tacerea e a Domniei-Sale si face parte din inalta sa capacitate de intelegere.

Tacerea noastra, insa, risca sa se transforme in indiferenta…

Avem ocazia, in aceste vremuri grele, sa ne marturisim bucuria, recunostinta, nevoia si dorul de oamenii frumosi. Aurel Dorcu este unul dintre ultimii uriasi ai micului oras Botosani!

 

Articol preluat de pe : stiri.botosani.ro

6 comentarii (+add yours?)

  1. Hebe
    Mar 26, 2012 @ 09:20:19

    Frumos din partea ta!!!

    Răspunde

  2. El
    Mar 26, 2012 @ 19:17:59

    Mai frumos din partea lui!

    Răspunde

  3. El
    Mar 30, 2012 @ 14:44:48

    detaliaza si pentru noi muritorii de rand🙂

    Răspunde

Lasa-ti amprenta aici

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Fundatia pentru SMURD

Intelege autismul

Nu fi indiferent !