Rom, „senzatii tari” de la inceputuri ( Azeem )

 

Mereu am fost intrebat de ce tin sa mentionez ca sunt rom.Ca lumea nu ma percepe ca pe unul, din contra, pentru multi din jurul meu sunt roman.

Da.Sunt cetatean roman, DE ETNIE ROMA.Nu ma deranjeaza ca mi se zice tigan, rom sau roman, atata timp cat nu este cu sens peiorativ.

Nu e vorba de-a fraterniza cu cei “de sangele meu”, pentru ca nu m-am simtit diferit de romani.Nu ma simt legat de India si nici nu am simtit vreodata dorinta de-a trai viata unui nomad.Nu ma pasioneaza ghicitul in stele, cafea sau carti si nici furatul.Acesta din urma nu-l practic, nu de frica politiei ci din dorinta de a nu-mi cladi fericirea pe nefericirea altuia.

Cu alte cuvinte, nu dorinta de-a ma indentifica cu etnia ma impinge sa-mi declar apartenenta.

Din pacate, ignoranta oamenilor (nu doar a romanilor) ma impinge sa ma prezint astfel.Dar in special romanii traiesc cu impresia ca toti romii sunt rai, mizerabili, inselatori, needucati, pe scurt caracterizati de promiscuitate.

In realitate, sunt foarte multi romi civilizati, insa acestia sunt catalogati romani.Astfel, in loc sa-si creeze o imagine reala asupa acestei etnii, in ce priveste modul de viata al majoritatii, realitatea romanilor este distorsionata, rasismul prinzand radacini.

Asadar, consider necesara declararea etniei si nu sunt pentru tainuirea ei, altfel ne vom izbi mereu de aceasta realitate.

Ca exista motive reale, pentru care multi romi isi ascund etnia, cred si le-am trait si eu pe parcursul vietii.De la greutatile intampinate la accesul la educatie, pana la prejudecatile si injuriile adresate, doar pe motivul apartenetei rasiale, fara a mi se da macar sansa de a ma prezenta asa cum sunt ca om.

Dar daca alegem sa ne ascundem, nu rezolvam problema.

Zic problema, pentru ca ma uit pe forumuri, in discutiile cu cei din jurul meu si mi-e imposibil sa nu ma gandesc la experientele din istorie cand vine vorba de rasism.Aud si vad mereu si parca din ce in ce mai mult, sloganuri anti-romi gen: „moarte tiganilor”.

Ma uit cum spuneam si in istorie, iar cel mai apropiat eveniment este antisemitismul.Hitler a reusit sa atraga atatia adepti, pornind de la acelasi principii ca si romanii de astazi.Evreii sunt de vina pentru saracia noastra.Ei se imbogatesc pe spatele nostru si noi murim de foame etc.Poate unii evrei se imbogateau pe spatele lor.Dar restul?Istoria ne-a demonstrat ca e gresita calea rasismului.

Cu toate astea, din pacate, rapid gasesc inca o mie de posibili Hitler.Ramane doar „ocazia” sa dea startul.

Daca ar aparea „ocazia”, ce se va intampla cu mine, romul civilizat?Cine va tine cont de mine?De multe ori nu tin prietenii cont de tine, cu atat mai putin unul strain.Chiar daca prietenii mei vor alege sa nu-mi faca rau, se vor gasi altii.La fel ca si in cazul evreilor, sunt convins.

De aceea dragii mei, aleg sa-mi marturisesc etnia.Din dorinta ca istoria sa nu se repete.Din dorinta de a schimba lucrurile, dar nu raspunzand cu aceeasi moneda.Ci prin a face romanii sa vada realitatea, sa aleaga singuri schimbarea.

Cautand mereu defecte sau diferente celor din jurul nostru, nu ne ajuta cu nimic, din contra, duce la dezbinare ori ea nu foloseste nimanui.Trebuie sa inceteze mentalitatea conform careia daca nu esti ca noi, nu esti bun.

Nu cred in lipsa diferentelor dintre rase.Ele sunt evidente, de la culoare pielii pana la cea a ochilor.CRED IN UNITATE.ACEASTA IA DIFERENTELE SI LE IMBINA INTR-UN INTREG.

p.s. Pentru cei care au tendinta de a-mi spune ca sunt un „tigan romanizat”, le aduc la cunostinta ca romanul nu reprezinta etalon pentru educatie.Astfel fac o afirmatie total eronata.Asadar, incercati sa va abtineti :).

Avand o discutie cu un amic, am fost intrebat de ce romii au fost marginalizati, de ce nu s-a incercat integrarea lor.I-am raspuns ca un singur motiv real si concret gasesc. Si anume, sclavia.Romii la inceputuri au fost sclavi in Romania.Puteti citi mai multe mai jos:

I. Scurt istoric al instituirii Sclaviei in teritoriile actualei Romanii

In Tarile Romane, spre deosebire de serbie/iobagie/rumanie, statutul juridic si social al sclavilor romi a fost de totala dependenta, putand fi vanduti si cumparati, inafara oricaror drepturilor civile,: “robi sunt cati sunt dobanda altora” (1818, Legiuirea Caragea), “tiganul este o persoanã ce atarnã de altul cu averea si familia sa” (1831, Regulamentul Organic, cap. II).

Institutia robiei in Tarile Romane a fost cea mai lunga institutionalizare a sclaviei unui popor din istoria Europei. Dupa navalirea tatarilor (1241), pana la desfiintarea Hanatului Crimeei (1783),  prin porturile Chilia, Sulina, Cetatea Alba, Braila, Kaffa (Teodosia, actualmente teritoriu al Ukrainei) aflate sub varii forme de suzeranitate (bizantina, genoveza, valaha, moldoveneasca, tatara sau otomana), se documenteaza ca Tarile romane au dezvoltat timp de secole un comert cu sclavi, in cadrul a ceea ce s-a numit Comertul cu sclavi (triunghiular),intre statele Europei, statele Asiei si Statele Unite ale Americii. Adusi prin nordul sau sudul Marii Negre, rute secundare ale “Drumului Matasii”, sclavii, indiferent de nationalitatea reala a acestora (au fost si cazuri de romani care au devenit sclavi), au fost inclusi in statutul de “tigani” si subordonati institutiilor administrative specific, comercializati in toata lumea, in special prin retelele maritime genoveze si, secundar, venetiene.

Legislatia referitoare la sclavii romi stipula dreptul economic de vanzare/cumparare de catre stapan/proprietar,  diferentiat juridic in trei categorii: sclavi ai domnitorului, sclavi ai manastirilor si sclavi particulari (ai boierilor). Casatoria intre sclavii acestor categorii juridice era interzisa, la fel cum si mariajele interasiale (“De se va dovedi, dupa facerea nuntii, ca unul dintre soti este rob, se desparteste nunta indata, ca si cum s-ar fi intimplat moarte”, Pravila lui Vasile Lupu). Segregarea avea in vedere inclusiv separarea spatiala a cimitirelor, locurilor de rugaciune, habitatului etc.

In Tarile Romane , statutul “tiganilor”, ca robi/sclavi, este documentat printr-un act  oficial al domnitorului Dan Voievod, din 3 octombrie 1385, de reconfirmare a daniei catre manastirea Vodita”, facuta cu 20 de ani inainte de antecesorul sau, Vlaicu Voda, de “40 de salase de atigani” (aprox. 200 de persoane, conf. V.Achim).Staretul acestei prime manastiri cunoscute in actualele fruntarii ale Romaniei fusese Nicodim, calugar atonit sarb, dar acest fapt nu invedereaza ca in Serbia sau Bizant sau intr-o alta tara din Europa sau Asia ar fi existat institutia  sclaviei pentru romi.

Mai multe AICI